GalMUN – the impressions

mai 3, 2009 la 4:42 pm | Publicat în D`ale mele ... | Un comentariu
Etichete: ,

Motto (pentru că e la modă): „When the future’s architectured by a carnival of idiots on show, you’d better lie low” 

Dragii mei cititori, iată că, în urmă cu … vreo câteva ore, s-a încheiat (Slavă Domnului!) şi GalMUNul de anul acesta. Any impressions? Yeah. Several in fact … Read`em out!

Mda … on the whole, conferinţa a fost o experienţă interesantă şi deosebit de tumultoasă, numai bună deci pentru evitarea rutinei şcolare care (între noi fie vorba) devine de-a dreptul stresantă de-acuma. Aşadar, la overall effect, să zicem că GalMUNul mai stă cum mai stă. Însă luat pe bucaţele?

Pai, aici ar cam fi câteva comentarii de făcut. Pentru mine, conferinţa a început bine, a continuat prost şi s-a încheiat puţin mai bine (parcă). Bineînteles, totul mi s-ar fi părut mult mai plăcut dacă n-ar fi fost o Honourable Bitch care, din lipsă de ocupaţie şi simţindu-se eclipsată de ţinuta mea (vezi-Doamne) foarte  „informal” , a găsit de cuviinţă ca, în calitatea ei de « Ajutor de ajutor de Secretary General », să mă trimită acasă să mă schimb. Iar eu, am executat cuminte ordinul, ca să simtă şi respectiva că are puţină autoritate …

În ceea ce priveşte sesiunile propriu-zise ale comitetului din care am făcut parte, vă mărturisesc că ele s-au dovedit a fi fascinante. Adevărul e că, la ECOSOC, am avut de toate: intervenţii timide la început, apoi discuţii serioase, discuţii palpitante, teatru şi (în final) circ !!! Numai la noi s-au putut inventa termeni precum „GAYITY”, „GAYLOCAUST” (!) şi lista poate continua. Dar ca să zic şi ceva de bine … am cunoscut şi persoane care m-au impresionat datorită profesionalismului lor, cum ar fi Irina, Deputy Chairul nostru, care a dat dovadă de răbdare şi mult calm în câteva momente când situaţia a luat-o razna, devenind „o brambureală tipic românească” (ca să folosesc cuvintele poetului meu preferat).

În concluzie, GalMUNul a reprezentat pentru mine o experienţă demnă de povestit peste ani nepoţilor. De aceea, mă gândesc ca anul viitor să fiu din nou prezentă la datorie (ca să nu creadă vreunul că scapă de mine aşa uşor). Motion for voting the previously mentioned statement! Those in favour? 

Lacrimi, crize şi milionari

martie 30, 2009 la 12:35 pm | Publicat în D`ale mele ..., What I think | 4 comentarii
Etichete: , , , , ,

Nici nu mai ştiu de când n-am mai scris ceva pe blog … dar, sincer, nici nu prea-mi pasă. Am toate scuzele pentru că perioada dintre ultimul post şi cel pe care îl scriu acum a fost una deosebit de încărcată şi cam tumultoasă (poate vă povestesc eu cu altă ocazie 😀 ). Aşa că daca are cineva ceva de comentat: (vorba cuiva) ciocu` mic şi joc de glezne! Cel puţin, în tot timpul ăsta, am mai dat şi eu un comment  pe blogul Dianei 2TheRiver, am mai postat ceva pe Literatură 4.0 … ca să nu creadă lumea că m-am retras de tot din business :>

PARANTEZĂ: (Dianei îi urez un warm welcome în blogoree … Pardon! … Blogosferă!!! 😛 Şi vă explic eu altădată care-i faza cu Literatura 4.0, că văd că am multe explicaţii de dat 😛 )

Şi totuşi revin aici, doar aici, la Ploaia de gânduri. De ce? Pentru că ieri am avut parte de nişte trăiri foarte intense şi am simţit că trebuie neapărat să le împărtăşesc cu cineva. Şi cum pe cele câteva bune prietene ale mele le-am bătut deja (prea mult) la cap … ce mi-a mai rămas de făcut decât să-mi spăl rufele-n public pe blog? 😀

Dar poate vă întrebaţi ce m-a entuziasmat pe mine aşa de tare. Păi, e simplu. M-am uitat la „Slumdog Millionaire„. Şi pornind de la chestia asta avem umrătoarele puncte pe ordinea de zi:

  1. În ceea ce priveşte entuziasmul: Pe unii îi entuziasmează alte chestii (gen „Lucy in the Sky with Diamonds„). Eu … ce să fac? Sună banal dar … pe mine m-a entuziasmat un film.
  2. În ceea ce priveşte filmele: „Unora le place jazzul” … în timp ce altora le place „Twilight” (no offence Bubu, Valentina şi, mai nou, Măslina). Recunosc, mi-a atras şi mie atenţia pelicula cu pricina şi mi s-a părut chiar interesantă ca idee, dar asta până să apară mass hysteria şi mulţimile de fane leşinate după Edward Cullen (persoanele mai sus numite nu intră în această categorie). Cred că asta i-a răpit mult din farmec. So … (again) no offence, dar (şi) din motive personale, „Twilight” e un film pe care mă bucur că nu l-am văzut.
  3. În ceea ce priveşte „Slumdog Millionaire”: Da, îmi dau seama că e lame să-l văd abia acum (după cum am precizat, vezi paragraf 1, I`ve been kept busy), însă când am văzut că în sfârşit  am some time on my hands, am zis: „It`s now or never!”. I mean, nu se putea să râmân chiar atât de în urmă! Filmul luase 8 Oscaruri, Otilia îl văzuse şi mi-a zis că i-a plăcut. Raluca mi-a mărturisit că a şi plâns la final. Ei, asta a fost prea de tot (!) şi m-am apucat să ma uit la „Slumdog”, poate-oi afla şi eu ce-i aşa de grozav la el. Cruda soartă a făcut ca eu (care mă băteam cu pumnu-n piept că n-am plâns nici la „Titanic” când aveam 10 ani şi că nu s-a inventat încă filmul care să mă facă să dau apă la şoareci în timpul plăcutei vizionări) să mă trezesc pe la sfârşit cu ochii-n batistă. Da, am plâns. Şi nu mi-e ruşine să recunosc. Nu credeam că mai există ceva care să mă emoţioneze aşa de tare. În plus, m-am convins că e un film cu adevărat bun şi că are de ce să-mi placă, pentru că:
  • nu e un musical tipic bollywoodian cu iz de telenovelă;
  • (minune!) pesonajul principal masculin nu poartă numele de „Raj”;
  • actorul care îl interpretează pe Jamal e incredibil de drăguţ;
  • actorul care îl interpretează pe fratele lui Jamal seamănă cu Michael Jackson în tinereţe.

Ţin să precizez că nu am nicio problemă cu filmele indiene. Dimpotrivă, multe dintre ele chiar îmi plac, aşa cum sunt ele, ba mai tradiţionale, ba mai moderne. Dar „Slumdog Millionaire” e altfel. Am apreciat faptul că e mult mai realist decât un film indian obişnuit şi că nu idealizează în niciun fel evenimentele, nici măcar povestea dintre Jamal şi Latika. Că nu s-au lăsat indienii până n-au avut şi un dans acolo, cât de scurt, la sfârşit … asta e acceptabil! :)) În orice caz, e un film care oferă o perspectivă profundă a societăţii indiene, cu toate aspectele ei. Comentând ulterior filmul cu Otilia, am rămas puţin pe gânduri. Oare câţi copii indieni n-or fi având o copilărie asemănătoare cu cea a lui Jamal şi Salim? Adevărul e că, deşi au trecut prin multe, copilăria lor a fost o experienţă deosebită. Am observat că ideile ăstea de călătorie, de rătăcire, de supravieţuire de pe o zi pe alta mă fascinează din ce în ce mai mult în ultima vreme, în mare parte datorită cărţii lui André Gide, „Fructele Pământului”, dar şi din cauza crizei prin care trec. De data asta însă nu mai e nici o criză de adolescenţă, nici una de identitate, ci una de orientare (turistică şi nu numai :P).

Mno, eu … cam atât am avut de spus. Că v-au plăcut impresiile mele asupra lui „Slumdog Millionaire”, că nu v-au plăcut … asta este! După cum îi ziceam şi Măslinei puţin mai devreme: nu sunt de părere că tuturor trebuie să le placă ce-mi place şi mie, că altfel n-aş mai fi eu aşa de specială, nu? :>

Salut!

Obiectul BOMBĂ

decembrie 22, 2008 la 12:48 pm | Publicat în Damn Funny Stuff, Scoala | Un comentariu

Deşi nu-mi face plăcere să recunosc, de când sunt în clasa a 10-a, am observat că s-a creat o legătură mai profundă între eul meu liric şi matematică, lucru care mă surprinde, având în vedere cât de “drag” mi-a fost obiectul ăsta până acum. Dar oare care or fi cauzele acestei legături?? (stau eu şi mă întreb) …

 

Păi … în primul rând ar fi faptul că matematica a devenit cel mai bombastic, fantastic, supercalifragilistic obiect din orar … asta fără să mai menţionez şi înclinaţiile lui semi-oculte. I mean, numai la mate poţi găsi:

 

Lecţii BOMBĂ:

 

blog32

 Formule BOMBĂ:

blog53

blog61

Formule secrete:

blog8

Întreg caietul de mate a devenit (săracu`) … BOMBĂ!

blog11

Apoi, cum am putea să-l uităm pe proful nostru, care e mult prea tare! (şi chestia asta o zic fără nicio urmă de ironie). Nu numai că obişnuieşte să întârzie cu corectarea lucrărilor de fiecare dată când are Steaua meci, dar ne mai spune şi o grămadă de chestii interesante, pe care am simţit nevoia să le notez pe ultima pagină a caietului BOMBĂ. Check them out:

 PREDAREA LECŢIILOR:

  • Dacă ţine apă e concavă, dacă nu ţine apă e convexă.
  • … Adică imaginea mediei aritmetice e mai mică decât media aritmetică a valorilor! Numai Doamne-Doamne putea crea aşa o funcţie!
  • Pe planeta asta, pentru a>1 s-a introdus „a la puterea radical din 2″ […] şi aşa a intrat pe uşa din spate a istoriei „a la puterea radical din 2″.
  • Dacă vă întreabă cineva pe stradă, la un stadion, … ce înseamnă „a la puterea radical din 2″, nu-i spuneţi că e a ori a ori … ori a de radical din 2 ori.

EXERCIŢII & PROBLEME:

  • Facem un tabelaş.
  • Şi ce se întâmplă cu graficul? Se răsuceşte. Şi pe partea cealaltă nu ţine apă.
  • Şi treaba asta se poate demonstra: 1. prin monotonie; 2. prin reducere la absurd; 3. sună un prieten; 4. căutam funcţii convexe, funcţii concave …
  • În preajma Crăciunului: Ia să cântăm: “Domn, Domn, ordonează pe radical din 3; radical indice 3 din 5 şi radical indice 4 din 8.”

ASCULTAREA ELEVILOR:

  • Nu te lua după clasă! Clasa-ţi vrea răul!
  • Trage o bară verticală acolo şi claxonează!
  • Acum uneşte punctele şi vezi că ţine apă dacă plouă.
  • Scrie: radical mare, înalt
  • Trebuie să schimbi baza dacă vrei să treci oceanul.
  • Care-i formula magică?
  • Ecuaţia admite o singură soluţie … Care este aia? Ghici ghicitoare! Mergeţi la mama Omida … :>

ÎN CLASĂ:

  • Despre importanţa materiei: Doctor dacă te faci … viruşii ăia se înmulţesc după o funcţie şi trebuie să faci graficul, să vezi: mor oamenii? nu mor oamenii?
  • Ştergeţi a 3-a tablă.
  • Către o elevă care vrea să ducă bradul clasei în amfiteatru: Uite, te ajută un băiat, să mai chiulească şi el … Da` ai grijă să nu se electrocuteze!

CHESTIUNI ARZĂTOARE LA ORDINEA ZILEI:

  • Despre criza economică: Un stat nu prea dă faliment, decât în cazul unui război mare … Se scufundă Europa, vin gheţarii peste noi …
  • Dar chinezii se pot înmulţi mai repede acum pentru că li s-a scos limita de 1 copil. Plăteşti o taxă şi faci … 2,3 copii. Şi populaţia s-a dublat mai mult.
  • Despre maşini: Mare mai e bâzdâgania, costă numai 9841 de euro.
  • Aşa a fost şi cu carnea de porc. Cei care au ţinut post i-a ferit Doamne-Doamne. Cei care au mâncat carne … au puţină dioxină.
  • Despre creşterea animalelor: Puiul, în loc să-i facă gimnastică, ca să crească, să-l alerge prin curte … îl ţin în lumină.

Pretty funny, huh? 😀 Adevărul e că dacă proful n-ar avea un simţ al umorului atât de bine dezvoltat, orele noastre de mate ar fi muuuuult mai plictisitoare 😦

Superspectacular comeback (halle-fucking-lujah!)

decembrie 19, 2008 la 10:26 am | Publicat în D`ale mele ..., Scoala | Lasă un comentariu

Whoa people! :-O A trecut incredibil de mult timp de când n-am mai scris ceva pe blog (mai bine de o lună, dacă-mi amintesc eu bine). Recunosc, ar trebui să nici nu mai ies din casă de ruşine :”> dar să zicem că la capitolul „conştiinţă” stau destul de bine (ca să nu zic că stau chiar excelent) :)) Ok 😐 excelent în niciun caz, dar … faza e că … am avut o grămadă de treabă lately … ştiţi cum e … şcoală, teze, o tonă de teme, proiecte, medii de reparat/stricat etc. You know … very time-consuming! … and energy-consuming 😕 But anyways, acum că tot sunt în vacanţă [oficial imi merge bineeee … \:D/] promit solemn că 😛 : 1. (la cererea apropiaţilor) am să-mi readuc photoblogul la viaţă … poate că am să pun chiar pozele de la mare, acum în timpul iernii 😛 2. am să finalizez pozele celor care mi le-au dat la retouch 😀 (pentru cei interesaţi de subiect … „you`ve got my number if you like what you like„)) 3. SmartAds revine cu reclame noi  4. n-am să mai intru cu mp4-ul într-o baie (NICIODATĂ!!!) şi n-am să mai trimit sms-uri de sub duş 5. am să … lupt pentru drepturile melcilor de pretutindeni şi nu în ultimul rând :> am să revin cât mai curând cu posturi incendiare, numai aici …  la „Ploaia de gânduri” :> Dar până atunci, cred că vă voi povesti cam ce-am mai făcut eu important în ultima perioadă, cu ce mă mai laud şi de-astea … şi uite aşa va ieşi un post kilometric pe care sper să aveţi răbdare să-l citiţi. 😀

Mai întâi: FILMUL! În cadrul Săptămânii liceului, clasa noastră a avut onoarea să participe la Sesiunea de proiecte video cu „Journey to the Center of Adolescence”. Proiectul ăsta a picat numai bine într-o perioadă în care aveam nevoie să mă gândesc şi la altceva în afară de  :-” … criza mea de adolescenţă :”> Pe bune, chiar îmi era dor să mai lucrez la un film şi când a apărut ideea asta am fost super-încântată, am promis că-l voi promova pe blog şi uite că asta fac acum 😀 Ei bine, de ceva timp filmul poate fi vizionat şi pe Youtube …  Bloopers comming soon. Nu ştiu ce cred colegii mei, dar eu zic că proiectul ne-a ieşit destul de bine, mai ales că toţi am muncit îngrozitor de mult. Oricum, eu sunt foarte mândră de el and everytime I watch it it`s like … 300 heartbeats/frame :X

Moving on to Halloween. Da, anul ăsta am sărbătorit Halloween-ul în adevăratul (?) sens al cuvântului, participând mai exact  la „Qui a peur de la littérature française?”. Concursul a avut loc la Biblioteca Franceză şi a fost unul foarte interesant, având în vedere că participanţii trebuiau să prezinte un personaj al literaturii franceze costumaţi adecvat :> Eu m-am distrat de minune (şi în timpul concursului şi la mini-party-ul de după), iar pentru interpretarea lui Gavroche din „Mizerabilii” m-am ales şi cu premiul 3 😀

„Ca să nu-mi mai stric vreo medie semestrul acesta, mam’ mare, mamiţica şi tanti Miţa mi-au promis că mă duc în Bucureşti de … nu de 10 mai, ci de 13 decembrie” 😛 Rings any bells? :)) Într-adevăr, pe 13 decembrie am fost la Bucureşti pentru alt concurs de franceză, Dictée des Amériques! Again, I had a  whale of a time … totul a fost suuper: organizarea, Institutul Francez, tipii care vorbeau numai franţuzeşte … Just loved the atmosphere! Et les joli mecs du métro aussi :>:>:> M-am descurcat destul de bine şi la concurs, dar gata! La anu` vreau la Quebec!!!! 

dictee

Şi dacă tot suntem la capitolul „french”, hai să vă arăt la final şi proiectele pe care le-am făcut pentru ora de limba franceză, alături de colaboratorii mei fideli ofc :> Behold pălăria ” Like a :-” (woooo!!!) „şi calendarul cu scriitori 😀 

palarie

calendar

Top 5 favourite songs performed in movies

octombrie 28, 2008 la 12:43 pm | Publicat în Top 5s | 2 comentarii

Ati observat vreodata ca in fiecare film dragut pe care il urmariti este cate o melodie draguta? … 😀 … Nu? 😦 … Eu am observat si am adunat aici 5 dintre favoritele mele. Check`em out!

Locul 5I Will Be Around (Read It And Weep). Ok, stiu ca filmul are o pronuntata nota idilica si ca face parte din categoria filmelor la care se uita in disperare fetele de clasa a 6-a/a 7-a, DAR (!) melodia e simpatica, iar tipul nu e numai dragut, ci stie sa si cante.

Locul 4 – Avand in vedere filmul despre care e vorba, sunt sigura ca cineva ar fi vrut sa pun cantecul de la final doar de dragul replicii pe care mi-a dat-o bunica mea la momentul respectiv. :)) Eu am ales insa alt cantec, unul mai revoltat & revolutionar. Am pus video-ul asta (si nu cel cu repetitia din garaj) pentru ca scena mi se pare mortala! :)) „GO OUT THERE AND ACT LIKE KEITH!” =)) Jamie Lee Curtis rocks that role! Si la solo puteam sa jur ca s-a nascut cu chitara in mana! Aaa, da … si sa nu uitam de Chad din public :>

Locul 3 – N-am crezut niciodata ca as putea sa admir atat de mult o persoana blonda si imbracata in roz, but this one`s a killer! Pe scurt: un moment clasic, celebru, memorabil.

Locul 2 – Urmeaza faza mea preferata din P.S. I Love You, cea care la inceput m-a dezamagit cel mai mult (prietenii stiu de ce), dar care pe parcurs m-a facut sa rad cu lacrimi. =)) „As Gerry would say, let`s get the party started!”. (Sa fiti atenti cum canta preotul!)

Locul 1 – „Asta e maxim din ala cu COMBO!” (am citat). Mda, this is a song for Dirty Diana :> … B flat!

Touching

octombrie 27, 2008 la 1:33 pm | Publicat în D`ale mele ... | Un comentariu

De consemnat: prima poezie scrisa pentru mine. 😀

Stai pe randul din spatele meu

Pregatita sa ma ajuti mereu

Cand la test era sa iau o nota rea

Tu ai fost singura de partea mea

 

La ore esti o zeita

Si totusi, iti lipseste fita

Fara inhibitii imi raspunzi incet

De rad pana dau cu capu de parchet

 

Sper ca ti-a placut poezia mea

In ochii tai a stralucit o stea

Hai ca-am dat-o pe manele

Sa alin sufletul mele

 

(4Irina)

 Special thanks to the author! :X 

Ce zi e azi?

octombrie 19, 2008 la 7:02 am | Publicat în Anniversary | Lasă un comentariu

„-Ce?
– Ce zi e azi? Ştie careva? :>
– Hmmm … 😕
– Nimeni? 😦
Mişto întrebarea … nu ştiu.”

Ştiu eu!!!! :> E o zi specială pentru că, dragii mei cititori, astăzi se împlineşte un an de când sunteţi cititorii mei! (că dragi mi-aţi fost dintotdeauna 😛 ) Ei bine da, în urmă cu fix un an, în timp ce unii complotau şi alţii luau primul 4 la matematică, eu îmi făceam în cea mai mare modestie un … blog :”> . Dacă mai ţineţi minte, în perioada aia era o adevărată nebunie. Nu era aproape nimeni în lista mea de mess care să nu aibă la status link-ul blogului personal. Recunosc că ăsta a fost şi motivul pentru care mi-am făcut blog 😐 Ca să fiu şi eu „în rând cu lumea”. Ulterior, bloggeri ba s-au lenevit, ba au uitat, ba nu mai au chef etc. şi (aproape) singura care mai are la status link-ul blogului a rămas 😕 … Wait! … Am rămas eu 😐

Dar (cum ar zice cineva) săă revenim, săăăăă revenim la ale noastre. 😀 De-acum un an şi până acum s-au schimbat multe. De exemplu, mai ţineţi minte descrierea aia supărată pe care mi-o făcusem la pagina (pe atunci numită) „About”? … Ce vremuri, dom`le! Adevărul e că, la momentul respectiv, habar n-aveam că bloguletzul meu amărât avea să devină o parte extrem de importantă din viaţa mea. Nu, nu eram foarte perspicace pe-atunci. Anul trecut pe vremea asta, eu debutam cu postul „Weekend at last”, în care îmi povesteam eu aşa întâmplările mele din timpul săptămânii. Ulterior am realizat că poate pe cei câţiva care mai citesc ce scriu eu pe-aici s-ar putea să nu-i intereseze cum îmi aranjez şosetele colorate norocoase şi alte chestii dintr-astea. În consecinţă, m-am reprofilat şi … la momentul de faţă, îmi public (pseudo)creaţiile literare, comentez reclame, meciuri de wrestling, mai povestesc ceva de la şcoală, sau cum fugăresc lumea prin Modern ( hey, Portofel 😀 ), mai zic un banc, o glumă, mai bat un apropo etc. 😛

Ok, ok, dar dacă tot e ziua blogului meu … cum sărbătorim? Pai, i-am mai facut domnului blog oleacă de curăţenie, l-am mai organizat, am scos de la naftalină şi nişte chestii mai vechi … Mă rog, descoperiţi singurei toate astea 😛 Până la viitorul post, tot ce vă pot spune e că sper să rămâneţi alături de „Ploaia de gânduri” şi în continuare, pentru că eu n-am să mă opresc din scris prea curând 😀 Şi dacă totuşi vă hotărâţi să nu rămâneţi, ţineţi minte că „Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu!” 😛 ( şi să zicem că citatul nu e valabil numai pentru blog … :-” ) Yeah, that`s all for now! 😀

P.S. Dansul şi felicitările altădată :))

Top 5 ads

octombrie 4, 2008 la 7:56 am | Publicat în Reclama noastra cea de toate zilele, Top 5s | Un comentariu
Etichete: , , , , , ,

In momentul asta probabil va intrebati de ce am ales eu sa postez asa ceva si … raspunsul este pentru ca … tot imi plac mie foarte mult reclamele 😀 Asa ca m-am gandit sa realizez un top al reclamelor pe care le vad pe la tv si care … da, ati ghicit! … imi plac 😀 

Locul 5: Daca ma credeti, a fost mai greu sa ma decid asupra ultimului loc decat asupra primului. Initial, m-am gandit sa pun o reclama de la Vodafone, dar mi-am amintit ca 1. as fi fraternizat cu concurenta; 2. companiile de telefonie mobila m-au dezamagit profund in ultima vreme, in sensul ca si-au realizat niste reclame de bun-simt, dar nimic care sa ma dea pe spate. Apoi m-am gandit sa pun un spot foarte poetic si filosofic de la „Frutti Fresh” (parca), dar nu l-am gasit pe nicaieri … sau poate n-am stiut eu unde sa caut. 😐 Dar pana la urma, locul 5 se acorda unei reclame cu care ma bate toata lumea la cap in ultima vreme :)) „Fericirea are chipul tau … ” =))

Locul 4: Doncafe. Nu am ales varianta cu wrestlerii balerini pentru ca 1. e o chestie mult prea profana pentru gustul meu de WWE-aholic 😐 ; 2. acordurile unei melodii desprinse dintr-un film indian mi se par mult mai amuzante 😛 

Locul 3: Biscuit! Caramel!! CIOCOLATAAA!!!

Locul 2: Putea sa fie altceva decat reclama la prietenul Corinei? Eu as fi pus-o chiar pe primul loc, dar m-am gandit sa nu fiu prea prea subiectiva 😛 Ah, la naiba! De ce nu ma cheama Corina? 8->

Locul 1 (cu felicitari): Simpatica, foarte simpatica … mai ales la sfarsit :))

 

Un sfat:

octombrie 1, 2008 la 6:07 pm | Publicat în Reportaj/Foileton, Scoala | 4 comentarii

NU, repet, NU (!) incercati sa va traduceti textele din limba franceza (sau din orice alta limba) in romana folosind Google translate. Mai ales atunci cand tema voastra depinde de asta! Colegul meu, Cosmin, a incercat chestia asta si rezultatul a fost unul atat de amuzant ca am promis sa-l pun pe blog. :))

INSTRUCTIUNI DE FOLOSIRE: Am pus mai jos si varianta originala a textului (ca sa va faceti o idee cam despre ce e vorba), dar daca vi se pare prea lunga, grea, obositoare, stresanta/ daca nu aveti chef s-o cititi/ daca nu cunoasteti limba franceza!!! … puteti sa sariti peste ea. 😛 Oricum traducerea face toti banii :)) Mai ales sfarsitul, care e magistral :))

Original:  D`abord il faut réserver et avoir beaucoup d`imagination pour savoir cinq mois à l`avance où vous voudrez aller bronzer pendant vos prochaines vacances. Puis il faut envisager le pire et prendre une bonne assurance. Puis il faut partir. Comme vous avez pris des billets bon marché pour avoir encore un peu d`argent de poche sur place, vous êtes prié d`être à l`enregistrement des bagages vers quatre heures … du matin, bien sûr. L`hôtesse vous expliquera avec un grand sourire que vos bagages sont trop lourds et qu`il faut payer une taxe pour la planche à voile, que vous tenez absolument à emporter. Puis commence l`attente. Départ prévu à cinq heures, départ effectif à sept heures. Pas de problème, relax, c`est les vacances! En guise de petit déjeuner, une vague tranche molle enduite de margarine accompagnera un liquide marron. Ce n`est pas grave, c`est le paysage qui est beau. Vous sortez votre appareil photo et tentez d`immortalizer la vue entre deux trous d`air et les réflexions désagréables du voisin. Après trios heures de vol, c`est enfin la chaleur, le ciel bleu, les cocotiers et le bain de mer. Erreur! Il faut d`abord passer les contrôles de police, puis la douane, remplir un formulaire, ouvrir les valises et chercher le bus. Un guide au large sourire commercial vous attend sous un panneau. Et là, surprise: nous attendons l`arrive du prochain avion pour transporter tous les heureux vacanciers ensemble. Il a juste un léger retard. Aucune importance! Deux heures d`attente quand on a trios semaines sans rendez-vous, ce n`est pas grand-chose. Vous en profiterez pour changer de l`argent et acheter les indispensables cartes postales qu`il faudra envoyer aux malheureux amis restés dans le froid pour travailler.

Varianta Google Translate: „În primul rând, trebuie să ne-au carte şi o mulţime de imaginatie la cinci luni în avans sau vrei sa mergi tăbăcire în timpul următoarea vacanţă. Apoi el trebuie să ia în considerare cel mai rău şi să ia o binne de asigurare. Apoi el trebuie să plec. Ca să luaţi ieftine bilete de avion pentru un pic de bani de buzunar la faţa locului, vă rugăm să vă d ‘etre al înregistrare a bagajelor până la patru ore … Bună dimineaţa, bineînţeles. De hotesse explică cu un zâmbet care bagajul dumneavoastră este prea grele şi trebuie să plătească o taxă pentru care navighează pe care le-aţi sunt absolut un câştig. Apoi a început de asteapta. Prevăzute de cinci ore, se îndepărteze proprietar in cateva ore. Nici o problemă, relaxeaza-te, este în vacanţă! ca un mic Dejun, un val de rate filmate accompangnera margarina moale lichid maro. Nu contează, peisajul este frumos. vă lăsaţi aparatul de fotografiat şi încercaţi din captura de două găuri pentru aer şi gândurile de desagreable vecin. După trei ore de zbor este de sfârşit de căldură, cer albastru, nuca de cocos si baie de miercuri Eroare! ea trebuie mai întâi să treacă de poliţie şi a controalelor vamale, completaţi un formular, deschis, pungi de căutare şi autobuzul. Un ghid pentru a mari zâmbet comercial va asteapta intr-un panou. Şi, surpriză: ne aşteptăm de la sosirea în următorii avion pentru a transporta toate fericit de vacanţă împreună. A fost doar o lumina întârziată. Nu e important! Două ore de aşteptare, când am avut trei săptămâni fără o programare, nu de mult. Vă puteţi bucura de bani şi de a schimba în dinidpensables cumpăr cărţi poştale pentru a fi trimis la prieteni nefericit rămâne în frig la locul de muncă.”

Mai e nevoie de vreun comentariu? :))

(New) Story for the nation

septembrie 27, 2008 la 2:05 pm | Publicat în "Elegii de când eram mai tânăr" | Lasă un comentariu

Pentru cei oarecum interesati de incercarile literare ale subsemnatei ( asa stangace cum sunt ele :”> ), tin sa anunt cu mandrie ca :> la ultima curatenie mi-am gasit mapa cu compuneri scrise in timpul pregatirii pentru Olimpiada. Si pentru ca (deocamdata) inspiratia mea nu se canalizeaza pe short-stories, am sa va prezint una sau doua din aceste creatii mai vechi. Compunerea de mai jos este chiar ultima pe care am scris-o inainte de a ma imbarca catre Slatina si, deoarece e si singura care nu a suferit nicio corectura (marturisesc ca a durat muuult pana sa ajung la aceasta performanta), mi-am facut curaj sa o public. Stiu ca pare cam banala si lipsita de un mesaj anume, dar atunci cand am scris-o m-am gandit … oare sunt mereu lucrurile ceea ce par? Nu, nu fac nicio aluzie, pur si simplu la asta ma gandeam la acel moment. Lecturare placuta! 😀 (si nu va lasati indusi in eroare de titlul idilic)

DREAMS

                           by ME … (again)

On the corner of a busy street, two tramps were talking to each other. Suddenly, one of them said:

„Listen, have you ever wondered what your life would have been like if you hadn`t dropped ot of school?”

„Oh, yes!” the other one answered, „I thought about it for so many times …”

„Then what would you have liked to become?”

„Well, I have always wanted to be be a businessman.”

„What a coincidence, me too!” the first tramp exclaimed. „Who wouldn`t fancy a life like theirs, with money pouring into their pockets without moving a finger?”

„Indeed, it is the best job I can think of.” the second one said. „What a fool I`ve been! Had I studied hard when I was a child, I would have had nothing to worry about for the rest of my life.”

The conversation was interrupted when an expensive car stopped right in front of the two tramps. A tall, ellegant man got of it. He was talking loudly on his mobile phone and was gesticulating hysterically. As he was heading towards a block of flats, he became so irritated that he started to shout at his interlocutor while a vein on his forehead was pulsing quickly.

„Perhaps I omitted one little detail.” said the second tramp. „I never thought how stressful this job must be. Where is the peace and quiet in their lives? Now, if I give it a second thought, I wouldn`t give up being a tramp for anything in the world!”

Pagina următoare »

Blog la WordPress.com.
Entries și comentarii feeds.